DESPĂTURÍ, despăturesc, vb. IV. Tranz. A desface ceva care fusese îndoit, strâns sau împăturit. [Var.: despăturá vb. I] – Des1- + [îm]pături. (Sursa: DEX '98 )
DESPĂTURÍ vb. a desface, a dezdoi, (înv.) a răspica. (A ~ o foaie împăturită.) (Sursa: Sinonime )
despăturí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despăturésc, imperf. 3 sg. despătureá; conj. prez. 3 sg. și pl. despătureáscă (Sursa: Ortografic )
DESPĂTURÁ vb. I v. despături. (Sursa: DEX '98 )
A DESPĂTURÍ ~ésc tranz. (obiecte strânse, împăturite) A desfășura, întinzând; a desface. /des- + a [îm]pături (Sursa: NODEX )
A despături ≠ a împături (Sursa: Antonime )
despăturá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. despătură; conj. prez. 3 sg. și pl. despăture (Sursa: Ortografic )
despătura verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) despătura | despăturare | despăturat | despăturând | singular | plural | despătură | despăturați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | despătur | (să) despătur | despăturam | despăturai | despăturasem | a II-a (tu) | despături | (să) despături | despăturai | despăturași | despăturaseși | a III-a (el, ea) | despătură | (să) despăture | despătura | despătură | despăturase | plural | I (noi) | despăturăm | (să) despăturăm | despăturam | despăturarăm | despăturaserăm, despăturasem* | a II-a (voi) | despăturați | (să) despăturați | despăturați | despăturarăți | despăturaserăți, despăturaseți* | a III-a (ei, ele) | despătură | (să) despăture | despăturau | despăturară | despăturaseră | * Formă nerecomandată despături verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) despături | despăturire | despăturit | despăturind | singular | plural | despăturește | despăturiți | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | despăturesc | (să) despăturesc | despătuream | despăturii | despăturisem | a II-a (tu) | despăturești | (să) despăturești | despătureai | despăturiși | despăturiseși | a III-a (el, ea) | despăturește | (să) despăturească | despăturea | despături | despăturise | plural | I (noi) | despăturim | (să) despăturim | despătuream | despăturirăm | despăturiserăm, despăturisem* | a II-a (voi) | despăturiți | (să) despăturiți | despătureați | despăturirăți | despăturiserăți, despăturiseți* | a III-a (ei, ele) | despăturesc | (să) despăturească | despătureau | despăturiră | despăturiseră | * Formă nerecomandată
|