DESĂRÁ, desăréz, vb. I. Tranz. A îndepărta, total sau parțial, sarea (dintr-un aliment); a face mai puțin sărat; a desaliniza. – Des1- + săra. (Sursa: DEX '98 )
desărá vb., ind. prez. 1 sg. desăréz, 3 sg. și pl. desăreáză; conj. prez. 3 sg. și pl. desăréze (Sursa: Ortografic )
A DESĂRÁ ~éz tranz. A face să se desăreze; a desaliniza. /des- + a săra (Sursa: NODEX )
A SE DESĂRÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A deveni mai puțin sărat; a se desaliniza. /des- + a săra (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
desăra   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) desăra desărare desărat desărând singular plural
desărează desărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) desărez (să) desărez desăram desărai desărasem
a II-a (tu) desărezi (să) desărezi desărai desărași desăraseși
a III-a (el, ea) desărează (să) desăreze desăra desără desărase
plural I (noi) desărăm (să) desărăm desăram desărarăm desăraserăm, desărasem*
a II-a (voi) desărați (să) desărați desărați desărarăți desăraserăți, desăraseți*
a III-a (ei, ele) desărează (să) desăreze desărau desărară desăraseră
* Formă nerecomandată