« Back
DEVINÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A prezice, a ghici. [< fr. deviner]. (Sursa: DN )
DEVINÁ, devinez, vb. I. Tranz. (Franțuzism înv.) A ghici. – Fr. deviner. (Sursa: DLRM )
DEVINÁ vb. v. ghici, prevesti, prezice, proroci. (Sursa: Sinonime )
deviná vb., ind. prez.1 sg. devinéz, 3 sg. și pl. devineáză (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
deveni   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deveni devenire devenit devenind singular plural
devino, devină deveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) devin, deviu (să) devin, deviu deveneam devenii devenisem
a II-a (tu) devii (să) devii deveneai deveniși deveniseși
a III-a (el, ea) devine (să) devină, devie devenea deveni devenise
plural I (noi) devenim (să) devenim deveneam devenirăm deveniserăm, devenisem*
a II-a (voi) deveniți (să) deveniți deveneați devenirăți deveniserăți, deveniseți*
a III-a (ei, ele) devin (să) devină, devie deveneau deveniră deveniseră
* Formă nerecomandată

devina   verb tranzitiv
Surse flexiune: DLRM '58 		infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) devina devinare devinat devinând singular plural
devinează devinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) devinez (să) devinez devinam devinai devinasem
a II-a (tu) devinezi (să) devinezi devinai devinași devinaseși
a III-a (el, ea) devinează (să) devineze devina devină devinase
plural I (noi) devinăm (să) devinăm devinam devinarăm devinaserăm, devinasem*
a II-a (voi) devinați (să) devinați devinați devinarăți devinaserăți, devinaseți*
a III-a (ei, ele) devinează (să) devineze devinau devinară devinaseră
* Formă nerecomandată