|
DEZOSÁT, -Ă, dezosați, -te, adj. (Despre carne) Care a fost desprinsă de pe oase. – V. dezosa. (Sursa: DEX '98 )
DEZOSÁT, -Ă adj. (Despre carne) Fără os. ♦ Flasc; deșirat. [Cf. fr. désossé]. (Sursa: DN )
| dezosa verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) dezosa | dezosare | dezosat | dezosând | singular | plural | | dezosează | dezosați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | dezosez | (să) dezosez | dezosam | dezosai | dezosasem | | a II-a (tu) | dezosezi | (să) dezosezi | dezosai | dezosași | dezosaseși | | a III-a (el, ea) | dezosează | (să) dezoseze | dezosa | dezosă | dezosase | | plural | I (noi) | dezosăm | (să) dezosăm | dezosam | dezosarăm | dezosaserăm, dezosasem* | | a II-a (voi) | dezosați | (să) dezosați | dezosați | dezosarăți | dezosaserăți, dezosaseți* | | a III-a (ei, ele) | dezosează | (să) dezoseze | dezosau | dezosară | dezosaseră | * Formă nerecomandată | dezosat adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | dezosat | dezosatul | dezosată | dezosata | | plural | dezosați | dezosații | dezosate | dezosatele | | genitiv-dativ | singular | dezosat | dezosatului | dezosate | dezosatei | | plural | dezosați | dezosaților | dezosate | dezosatelor | | vocativ | singular | — | — | | plural | — | — | |