DEȘELÁ1, deșél, vb. I. Tranz. A îndoi, a vătăma, a frânge spinarea unui animal sau, p. ext., a unui om cu poveri ori cu eforturi prea mari sau cu lovituri puternice; a speti. ◊ Refl. S-a deșelat de atâta cărătură. – Des1- + șale. (Sursa: DEX '98 )
DEȘELÁ2 vb. I. v. deșeua. (Sursa: DEX '98 )
DEȘELÁ vb. a istovi, a speti, (Munt. și Transilv.) a dăula, (fig.) a deznoda. (A ~ un cal.) (Sursa: Sinonime )
deșelá (a frânge spinarea, a speti, a scoate șaua) vb., ind. prez. 1 sg. deșél, 3 sg. și pl. deșálă; conj. prez. 3 sg. și pl. deșéle; ger. deșelând; part. deșelát (Sursa: Ortografic )
A DEȘELÁ deșél tranz. (persoane sau animale de tracțiune) A face să se deșele; a speti. /des- + șale (Sursa: NODEX )
A SE DEȘELÁ mă deșél intranz. (despre persoane sau animale de tracțiune) A-și vătăma șalele din cauza unor eforturi excesive; a se speti. /des- + șale (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
deșela (conj. 3 deșele)   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deșela deșelare deșelat deșelând singular plural
deșală deșelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deșel (să) deșel deșelam deșelai deșelasem
a II-a (tu) deșeli (să) deșeli deșelai deșelași deșelaseși
a III-a (el, ea) deșală (să) deșele deșela deșelă deșelase
plural I (noi) deșelăm (să) deșelăm deșelam deșelarăm deșelaserăm, deșelasem*
a II-a (voi) deșelați (să) deșelați deșelați deșelarăți deșelaserăți, deșelaseți*
a III-a (ei, ele) deșală (să) deșele deșelau deșelară deșelaseră
* Formă nerecomandată

deșela (conj. 3 deșale)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deșela deșelare deșelat deșelând singular plural
deșală deșelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) deșel (să) deșel deșelam deșelai deșelasem
a II-a (tu) deșeli (să) deșeli deșelai deșelași deșelaseși
a III-a (el, ea) deșală (să) deșale deșela deșelă deșelase
plural I (noi) deșelăm (să) deșelăm deșelam deșelarăm deșelaserăm, deșelasem*
a II-a (voi) deșelați (să) deșelați deșelați deșelarăți deșelaserăți, deșelaseți*
a III-a (ei, ele) deșală (să) deșale deșelau deșelară deșelaseră
* Formă nerecomandată