Dex

DOCUMENTÁ, documentez, vb. I. Refl. A se informa amănunțit și temeinic (pe bază de documente). ♦ Tranz. A dovedi, a susține ceva pe bază de documente. – Din fr. documenter. (Sursa: DEX '98 )

A DOCUMENTÁ ~éz tranz. A argumenta pe bază de documente. /<fr. documenter (Sursa: NODEX )

A SE DOCUMENTÁ mă ~éz intranz. A se pune la curent pe bază de materiale documentare; a se informa. /<fr. documenter (Sursa: NODEX )

DOCUMENTÁ vb. I. tr., refl. A (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare, (într-)o afirmație etc. pe documente. [< fr. documenter, it. documentare]. (Sursa: DN )

DOCUMENTÁ vb. tr., refl. a (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare etc. pe documente. (< fr. documenter) (Sursa: MDN )

DOCUMENTÁ vb. a cerceta, a se informa, a studia, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (S-a ~ dacă nu s-a mai scris despre asta.) (Sursa: Sinonime )

documentá vb., ind. prez. 1 sg. documentéz, 3 sg. și pl. documenteáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

documenta verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) documenta	documentare	documentat	documentând	singular	plural
		(a) documenta	documentare	documentat	documentând	documentează	documentați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	documentez	(să) documentez	documentam	documentai	documentasem
	a II-a (tu)	documentezi	(să) documentezi	documentai	documentași	documentaseși
	a III-a (el, ea)	documentează	(să) documenteze	documenta	documentă	documentase
plural	I (noi)	documentăm	(să) documentăm	documentam	documentarăm	documentaserăm, documentasem*
	a II-a (voi)	documentați	(să) documentați	documentați	documentarăți	documentaserăți, documentaseți*
	a III-a (ei, ele)	documentează	(să) documenteze	documentau	documentară	documentaseră

* Formă nerecomandată