DÚBLĂ, duble, s. f. (Pop.) 1. Măsură de capacitate pentru cereale egală cu un dublu-decalitru; baniță. 2. Pâine de două ori mai mare decât cea obișnuită. [Var.: dúblu s. n.] – Refăcut din dublu[-decalitru]. (Sursa: DEX '98 )

DÚBLĂ s.f. 1. Variantă a fiecărui cadru dintr-un film care, pentru a se obține efectul artistic urmărit de regizor, se turnează de mai multe ori. 2. Minge dublă. V. dublu (3) [în DN]. ♦ (Echit.) Săritură dublă. ♦ (La scrimă) dublă lovitură. [< fr. double]. (Sursa: DN )

DÚBLĂ s. f. 1. variantă a fiecărui cadru dintr-un film, care se turnează de mai multe ori, pentru a se obține efectul artistic urmărit de regizor. 2. minge dublă. ◊ (echit.) săritură dublă. ◊ (scrimă) dublă lovitură. 3. (la unele jocuri cu zaruri) căderea aceluiași număr de puncte la ambele zaruri. (< fr. double) (Sursa: MDN )

DÚBLĂ s. v. baniță, dublu-decalitru. (Sursa: Sinonime )

dúblă s. f. (sil. -blă), g.-d. art. dúblei; pl. dúble (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
dubla   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dubla dublare dublat dublând singular plural
dublea dublați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dublez (să) dublez dublam dublai dublasem
a II-a (tu) dublezi (să) dublezi dublai dublași dublaseși
a III-a (el, ea) dublea (să) dubleze dubla dublă dublase
plural I (noi) dublăm (să) dublăm dublam dublarăm dublaserăm, dublasem*
a II-a (voi) dublați (să) dublați dublați dublarăți dublaserăți, dublaseți*
a III-a (ei, ele) dublea (să) dubleze dublau dubla dublaseră
* Formă nerecomandată

dublă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dublă dubla
plural duble dublele
genitiv-dativ singular duble dublei
plural duble dublelor
vocativ singular dublă, dublo
plural dublelor

dublu   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dublu dublul dublă dubla
plural dubli dublii duble dublele
genitiv-dativ singular dublu dublului duble dublei
plural dubli dublilor duble dublelor
vocativ singular
plural