DÚBLĂ, duble, s. f. (Pop.) 1. Măsură de capacitate pentru cereale egală cu un dublu-decalitru; baniță. 2. Pâine de două ori mai mare decât cea obișnuită. [Var.: dúblu s. n.] – Refăcut din dublu[-decalitru]. (Sursa: DEX '98 )
DÚBLĂ s.f. 1. Variantă a fiecărui cadru dintr-un film care, pentru a se obține efectul artistic urmărit de regizor, se turnează de mai multe ori. 2. Minge dublă. V. dublu (3) [în DN]. ♦ (Echit.) Săritură dublă. ♦ (La scrimă) dublă lovitură. [< fr. double]. (Sursa: DN )
DÚBLĂ s. f. 1. variantă a fiecărui cadru dintr-un film, care se turnează de mai multe ori, pentru a se obține efectul artistic urmărit de regizor. 2. minge dublă. ◊ (echit.) săritură dublă. ◊ (scrimă) dublă lovitură. 3. (la unele jocuri cu zaruri) căderea aceluiași număr de puncte la ambele zaruri. (< fr. double) (Sursa: MDN )
DÚBLĂ s. v. baniță, dublu-decalitru. (Sursa: Sinonime )
dúblă s. f. (sil. -blă), g.-d. art. dúblei; pl. dúble (Sursa: Ortografic )
dubla verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) dubla | dublare | dublat | dublând | singular | plural | dublează | dublați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | dublez | (să) dublez | dublam | dublai | dublasem | a II-a (tu) | dublezi | (să) dublezi | dublai | dublași | dublaseși | a III-a (el, ea) | dublează | (să) dubleze | dubla | dublă | dublase | plural | I (noi) | dublăm | (să) dublăm | dublam | dublarăm | dublaserăm, dublasem* | a II-a (voi) | dublați | (să) dublați | dublați | dublarăți | dublaserăți, dublaseți* | a III-a (ei, ele) | dublează | (să) dubleze | dublau | dublară | dublaseră | * Formă nerecomandată dublă substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | dublă | dubla | plural | duble | dublele | genitiv-dativ | singular | duble | dublei | plural | duble | dublelor | vocativ | singular | dublă, dublo | plural | dublelor | dublu adjectiv | masculin | feminin | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | dublu | dublul | dublă | dubla | plural | dubli | dublii | duble | dublele | genitiv-dativ | singular | dublu | dublului | duble | dublei | plural | dubli | dublilor | duble | dublelor | vocativ | singular | — | — | plural | — | — |
|