| DÚBLĂ, duble, s. f. (Pop.) 1. Măsură de capacitate pentru cereale egală cu un dublu-decalitru; baniță. 2. Pâine de două ori mai mare decât cea obișnuită. [Var.: dúblu s. n.] – Refăcut din dublu[-decalitru]. (Sursa: DEX '98 )  
 DÚBLĂ s.f. 1. Variantă a fiecărui cadru dintr-un film care, pentru a se obține efectul artistic urmărit de regizor, se turnează de mai multe ori. 2. Minge dublă. V. dublu (3) [în DN]. ♦ (Echit.) Săritură dublă. ♦ (La scrimă) dublă lovitură. [< fr. double]. (Sursa: DN )  
 DÚBLĂ s. f. 1. variantă a fiecărui cadru dintr-un film, care se turnează de mai multe ori, pentru a se obține efectul artistic urmărit de regizor. 2. minge dublă. ◊ (echit.) săritură dublă. ◊ (scrimă) dublă lovitură. 3. (la unele jocuri cu zaruri) căderea aceluiași număr de puncte la ambele zaruri.  (< fr. double) (Sursa: MDN )  
 DÚBLĂ s. v. baniță, dublu-decalitru. (Sursa: Sinonime )  
 dúblă s. f. (sil. -blă), g.-d. art. dúblei; pl. dúble (Sursa: Ortografic )  
   | dubla   verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |   | (a) dubla | dublare | dublat | dublând | singular | plural |   | dublează | dublați |   |  |   | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |   | singular | I (eu) | dublez | (să) dublez | dublam | dublai | dublasem |   | a II-a (tu) | dublezi | (să) dublezi | dublai | dublași | dublaseși |   | a III-a (el, ea) | dublează | (să) dubleze | dubla | dublă | dublase |   | plural | I (noi) | dublăm | (să) dublăm | dublam | dublarăm | dublaserăm, dublasem* |   | a II-a (voi) | dublați | (să) dublați | dublați | dublarăți | dublaserăți, dublaseți* |   | a III-a (ei, ele) | dublează | (să) dubleze | dublau | dublară | dublaseră |  * Formă nerecomandată   | dublă   substantiv feminin | nearticulat | articulat |   | nominativ-acuzativ | singular | dublă | dubla |   | plural | duble | dublele |   | genitiv-dativ | singular | duble | dublei |   | plural | duble | dublelor |   | vocativ | singular | dublă, dublo |   | plural | dublelor |    | dublu   adjectiv | masculin | feminin |   | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |   | nominativ-acuzativ | singular | dublu | dublul | dublă | dubla |   | plural | dubli | dublii | duble | dublele |   | genitiv-dativ | singular | dublu | dublului | duble | dublei |   | plural | dubli | dublilor | duble | dublelor |   | vocativ | singular | — | — |   | plural | — | — |  |