« Back
ELIDÁRE, elidări, s. f. Acțiunea de a elida și rezultatul ei. – V. elida. (Sursa: DEX '98 )
ELIDÁRE s.f. Acțiunea de a elida; eliziune. [< elida]. (Sursa: DN )
ELIDÁRE s. (FON.) eliziune. (Sursa: Sinonime )
Declinări/Conjugări
elida   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) elida elidare elidat elidând singular plural
elidează elidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) elidez (să) elidez elidam elidai elidasem
a II-a (tu) elidezi (să) elidezi elidai elidași elidaseși
a III-a (el, ea) elidează (să) elideze elida elidă elidase
plural I (noi) elidăm (să) elidăm elidam elidarăm elidaserăm, elidasem*
a II-a (voi) elidați (să) elidați elidați elidarăți elidaserăți, elidaseți*
a III-a (ei, ele) elidează (să) elideze elidau elidară elidaseră
* Formă nerecomandată

elidare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular elidare elidarea
plural elidări elidările
genitiv-dativ singular elidări elidării
plural elidări elidărilor
vocativ singular elidare, elidareo
plural elidărilor