EPRUVÉTĂ, epruvete, s. f. Piesă de probă confecționată dintr-un anumit material, pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării materialului respectiv. – Din fr. éprouvette. (Sursa: DEX '98 )

EPRUVÉTĂ s.f. Piesă confecționată dintr-un anumit material pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării proprietăților acestuia; corp de probă. [< fr. éprouvette < éprouver – a încerca]. (Sursa: DN )

EPRUVÉTĂ s. f. piesă dintr-un anumit material pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării proprietăților acestuia; corp de probă. (< fr. éprouvette) (Sursa: MDN )

epruvétă s. f. (sil. -pru-), pl. epruvéte (Sursa: Ortografic )

EPRUVÉTĂ ~e f. Obiect de probă supus unor încercări în vederea determinării proprietății materialului respectiv. [Sil. e-pru-ve-tă] /<fr. éprouvette (Sursa: NODEX )