|
EVALUÁRE, evaluări, s. f. Acțiunea de a evalua și rezultatul ei; socoteală, calcul; apreciere, prețuire. [Pr.: -lu-a] – V. evalua. (Sursa: DEX '98 )
EVALUÁRE s.f. Acțiunea de a evalua și rezultatul ei; prețuire. [< evalua]. (Sursa: DN )
EVALUÁRE s. 1. apreciere, calcul, calculare, estimare, estimație, măsurare, prețuire, socotire, (reg.) prețuială, (înv.) prețăluire. (~ valorii unui obiect.) 2. estimare, estimație, (fig.) bilanț, socoteală. (O sumară ~ ne arată că ...) (Sursa: Sinonime )
evaluáre s. f. (sil. -lu-a-), g.-d. art. evaluării (sil. -lu-ă-); pl. evaluări (Sursa: Ortografic )
| evalua verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) evalua | evaluare | evaluat | evaluând | singular | plural | | evaluează | evaluați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | evaluez | (să) evaluez | evaluam | evaluai | evaluasem | | a II-a (tu) | evaluezi | (să) evaluezi | evaluai | evaluași | evaluaseși | | a III-a (el, ea) | evaluează | (să) evalueze | evalua | evaluă | evaluase | | plural | I (noi) | evaluăm | (să) evaluăm | evaluam | evaluarăm | evaluaserăm, evaluasem* | | a II-a (voi) | evaluați | (să) evaluați | evaluați | evaluarăți | evaluaserăți, evaluaseți* | | a III-a (ei, ele) | evaluează | (să) evalueze | evaluau | evaluară | evaluaseră | * Formă nerecomandată | evaluare substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | evaluare | evaluarea | | plural | evaluări | evaluările | | genitiv-dativ | singular | evaluări | evaluării | | plural | evaluări | evaluărilor | | vocativ | singular | evaluare, evaluareo | | plural | evaluărilor | |