EVOLUÁT, -Ă, evoluați, -te, adj. Care a ajuns, prin faze succesive, la un stadiu superior de dezvoltare. ♦ Dezvoltat din punct de vedere intelectual. [Pr.: -lu-at] – V. evolua. (Sursa: DEX '98 )

EVOLUÁT ~tă (~ți, ~te) Care a ajuns la un stadiu superior de dezvoltare; care a suferit o evoluție. /v. a evolua (Sursa: NODEX )

EVOLUÁT, -Ă adj. Care a ajuns la un stadiu superior de dezvoltare. ♦ Dezvoltat din punct de vedere intelectual. [Pron. -lu-at. / < evolua]. (Sursa: DN )

EVOLUÁT, -Ă adj. ajuns la un stadiu superior de dezvoltare. ◊ dezvoltare din punct de vedere intelectual. (< evolua) (Sursa: MDN )

EVOLUÁT adj. 1. v. dezvoltat. 2. dezvoltat. (Ființă ~.) 3. v. superior. 4. nou, perfecționat. (Un model ~ de mașină.) (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
evolua   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) evolua evoluare evoluat evoluând singular plural
evoluea evoluați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) evoluez (să) evoluez evoluam evoluai evoluasem
a II-a (tu) evoluezi (să) evoluezi evoluai evoluași evoluaseși
a III-a (el, ea) evoluea (să) evolueze evolua evoluă evoluase
plural I (noi) evoluăm (să) evoluăm evoluam evoluarăm evoluaserăm, evoluasem*
a II-a (voi) evoluați (să) evoluați evoluați evoluarăți evoluaserăți, evoluaseți*
a III-a (ei, ele) evoluea (să) evolueze evoluau evolua evoluaseră
* Formă nerecomandată

evoluat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular evoluat evoluatul evolua evoluata
plural evoluați evoluații evoluate evoluatele
genitiv-dativ singular evoluat evoluatului evoluate evoluatei
plural evoluați evoluaților evoluate evoluatelor
vocativ singular
plural