« Back
EXCAVÁRE, excavări, s. f. Acțiunea de a excava și rezultatul ei; excavație. – V. excava. (Sursa: DEX '98 )
EXCAVÁRE s.f. Acțiunea de a excava și rezultatul ei; săpare. [< excava]. (Sursa: DN )
EXCAVÁRE s. săpare. (~ solului.) (Sursa: Sinonime )
excaváre s. f., g.-d. art. excavării; pl. excavări (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
excava   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) excava excavare excavat excavând singular plural
excavează excavați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) excavez (să) excavez excavam excavai excavasem
a II-a (tu) excavezi (să) excavezi excavai excavași excavaseși
a III-a (el, ea) excavează (să) excaveze excava excavă excavase
plural I (noi) excavăm (să) excavăm excavam excavarăm excavaserăm, excavasem*
a II-a (voi) excavați (să) excavați excavați excavarăți excavaserăți, excavaseți*
a III-a (ei, ele) excavează (să) excaveze excavau excavară excavaseră
* Formă nerecomandată

excavare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular excavare excavarea
plural excavări excavările
genitiv-dativ singular excavări excavării
plural excavări excavărilor
vocativ singular excavare, excavareo
plural excavărilor