« Back
EXPROPRIÉRE, exproprieri, s. f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei. [Pr.: -pri-e-] – V. expropria. (Sursa: DEX '98 )
EXPROPRIÉRE s.f. Acțiunea de a expropria și rezultatul ei; expropriație. [< expropria]. (Sursa: DN )
Expropriere ≠ împroprietărire (Sursa: Antonime )
expropriére s. f. (sil. -pri-e-), g.-d. art. expropriérii; pl. expropriéri (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
expropria   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) expropria expropriere expropriat expropriind singular plural
expropriază expropriați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) expropriez (să) expropriez expropriam expropriai expropriasem
a II-a (tu) expropriezi (să) expropriezi expropriai expropriași expropriaseși
a III-a (el, ea) expropriază (să) exproprieze expropria exproprie expropriase
plural I (noi) expropriem (să) expropriem expropriam expropriarăm expropriaserăm, expropriasem*
a II-a (voi) expropriați (să) expropriați expropriați expropriarăți expropriaserăți, expropriaseți*
a III-a (ei, ele) expropriază (să) exproprieze expropriau expropriară expropriaseră
* Formă nerecomandată

expropriere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular expropriere exproprierea
plural exproprieri exproprierile
genitiv-dativ singular exproprieri exproprierii
plural exproprieri exproprierilor
vocativ singular expropriere, expropriereo
plural exproprierilor