|
EXTRUDÁRE, extrudări, s. f. Procedeu de prelucrare a materialelor (metale, mase plastice) prin deformare plastică, constând în trecerea forțată a materialului, supus unei forțe de compresiune, printr-o matriță de formă adecvată; extruziune. – Cf. fr. extrusion. (Sursa: DEX '98 )
EXTRUDÁRE s.f. Procedeu de prelucrare la cald a metalelor și maselor plastice cu ajutorul unei prese și al unei filiere cu un profil dat; extruziune. [După fr. extrudage]. (Sursa: DN )
extrudáre s.f. Procedeu de prelucrare a metalelor și maselor plastice prin deformare cu ajutorul unei prese și al unei filiere cu un profil dat; extruziune (2). (< extruda) (Sursa: MDN )
EXTRUDÁRE s. (TEHN.) v. extruziune. (Sursa: Sinonime )
extrudáre s. f., g.-d. art. extrudării; pl. extrudări (Sursa: Ortografic )
| extruda verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) extruda | extrudare | extrudat | extrudând | singular | plural | | extrudează | extrudați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | extrudez | (să) extrudez | extrudam | extrudai | extrudasem | | a II-a (tu) | extrudezi | (să) extrudezi | extrudai | extrudași | extrudaseși | | a III-a (el, ea) | extrudează | (să) extrudeze | extruda | extrudă | extrudase | | plural | I (noi) | extrudăm | (să) extrudăm | extrudam | extrudarăm | extrudaserăm, extrudasem* | | a II-a (voi) | extrudați | (să) extrudați | extrudați | extrudarăți | extrudaserăți, extrudaseți* | | a III-a (ei, ele) | extrudează | (să) extrudeze | extrudau | extrudară | extrudaseră | * Formă nerecomandată | extrudare substantiv feminin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | extrudare | extrudarea | | plural | extrudări | extrudările | | genitiv-dativ | singular | extrudări | extrudării | | plural | extrudări | extrudărilor | | vocativ | singular | extrudare, extrudareo | | plural | extrudărilor | |