EȘÁRPĂ s. f. v. eșarfă. (Sursa: DEX '98 )

EȘARPĂ s.f. 1. Direcție de tragere, înclinată față de front și care străbate în diagonală poziția inamică. 2. Eșarfă (2) [în DN]. [< fr. (en) écharpe]. (Sursa: DN )

EȘÁRPĂ s. f. direcție de tragere, înclinată față de front și care străbate în diagonală poziția inamică. (< fr. écharpe) (Sursa: MDN )

eșárpă (direcție de tragere) s. f., g.-d. art. eșárpei; pl. eșárpe (Sursa: Ortografic )