FANTÁSMĂ, fantasme, s. f. 1. Stafie, nălucă, arătare, fantomă. 2. Fig. Imagine, priveliște neclară, ireală. ♦ Închipuire fără o bază reală, produs al imaginației; iluzie, himeră. – Din ngr. fándasma. (Sursa: DEX '98 )

FANTÁSMĂ s.f. 1. Stafie, nălucă, fantomă. 2. (Fig.) Imagine, priveliște neclară, ireală. ♦ Produs al imaginației, himeră. [< fr. fantasme, it. fantasma, cf. gr. phantasma]. (Sursa: DN )

FANTÁSMĂ s. f. fantomă (1). ◊ (fig.) imagine, priveliște neclară, ireală. ◊ produs al imaginației, himeră. (< fr. fantasme, gr. phantasma) (Sursa: MDN )

FANTÁSMĂ s. 1. v. fantomă. 2. v. utopie. (Sursa: Sinonime )

fantásmă s. f., g.-d. art. fantásmei; pl. fantásme (Sursa: Ortografic )

FANTÁSMĂ ~e f. 1) v. FANTOMĂ. 2) Imagine vizuală bizară; halucinație; vedenie. /<ngr. fándasma (Sursa: NODEX )