FAPT3 ~ți m. depr. Copil neastâmpărat și obraznic. /<lat. factum (Sursa: NODEX )

FAPTUL-MÁRE s. v. ștevie. (Sursa: Sinonime )

fapt (zool.) s. m., pl. fapți (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
fapt (zool.)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fapt faptul
plural fapți fapții
genitiv-dativ singular fapt faptului
plural fapți fapților
vocativ singular
plural

fapt (vrajă)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fapt faptul
plural fapturi fapturile
genitiv-dativ singular fapt faptului
plural fapturi fapturilor
vocativ singular
plural

fapt (acțiune)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fapt faptul
plural fapte faptele
genitiv-dativ singular fapt faptului
plural fapte faptelor
vocativ singular
plural