Dex

Actualizat conform DOOM3

FILETÁ, filetez, vb. I. Tranz. A realiza fileturi la o piesă. – Din fr. fileter. (Sursa: DEX '98 )

A FILETÁ ~éz tranz. (piese metalice) A înzestra cu filet. /<fr. fileter (Sursa: NODEX )

FILETÁ vb. I. tr. 1. A executa un filet. 2. A tăia carnea de vită sau de pește în fileuri. [< fr. fileter]. (Sursa: DN )

FILETÁ vb. tr. 1. a executa un filet. 2. a tăia carnea de vită sau de pește în fileuri. (< fr. filéter) (Sursa: MDN )

filetá vb., ind. prez. 1 sg. filetéz, 3 sg. și pl. fileteáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

fileta verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) fileta	filetare	filetat	filetând	singular	plural
		(a) fileta	filetare	filetat	filetând	filetează	filetați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	filetez	(să) filetez	filetam	filetai	filetasem
	a II-a (tu)	filetezi	(să) filetezi	filetai	filetași	filetaseși
	a III-a (el, ea)	filetează	(să) fileteze	fileta	filetă	filetase
plural	I (noi)	filetăm	(să) filetăm	filetam	filetarăm	filetaserăm, filetasem*
	a II-a (voi)	filetați	(să) filetați	filetați	filetarăți	filetaserăți, filetaseți*
	a III-a (ei, ele)	filetează	(să) fileteze	filetau	filetară	filetaseră

* Formă nerecomandată

filetă substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	filetă	fileta
nominativ-acuzativ	plural	filete	filetele
genitiv-dativ	singular	filete	filetei
genitiv-dativ	plural	filete	filetelor
vocativ	singular	filetă, fileto
vocativ	plural	filetelor