FÍNIȘ, finișuri, s. n. Parte finală a unei curse sportive, parcursă cu efort maxim în vederea obținerii unei performanțe cât mai bune. – Din engl., fr. finish. (Sursa: DEX '98 )

FÍNIȘ s.n. 1. Linia de sosire la o probă de alergări, curse etc. 2. Partea finală a unei probe; capacitatea unui sportiv de a sfârsi puternic o întrecere. [< engl., fr. finish]. (Sursa: DN )

FÍNIȘ s. n. 1. linia de sosire la o probă de alergări, curse etc. 2. partea finală a unei probe; capacitatea unui sportiv de a termina în forță o întrecere. (< engl., fr. finish) (Sursa: MDN )

Finiș ≠ start (Sursa: Antonime )

fíniș s. n., pl. fínișuri (Sursa: Ortografic )

FÍNIȘ ~uri n. 1) Parte finală a unei întreceri sportive. A ajunge la ~. 2) Sfârșitul unei acțiuni. /<engl., fr. finish (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
finiș   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular finiș finișul
plural finișuri finișurile
genitiv-dativ singular finiș finișului
plural finișuri finișurilor
vocativ singular
plural