FIȘÁ, fișez, vb. I. Tranz. A extrage pe fișe însemnări dintr-o lucrare (științifică) scrisă, în vederea documentării, a elaborării unei opere etc. ♦ A extrage pe fișe datele bibliografice fundamentale privitoare la o carte sau la un periodic, pentru a le așeza în catalogul bibliotecii, a întocmi o bibliografie etc. – Din fișă. (Sursa: DEX '98 )

A FIȘÁ ~éz tranz. 1) (texte, pasaje, citate etc.) A transpune pe fișe. 2) (publicații) A înregistra pe fișe de bibliotecă. /Din fișă (Sursa: NODEX )

FIȘÁ vb. I. tr. A face, a alcătui fișe (asupra unui material, asupra unor cărți etc.). [P.i. -șez. / < fișă]. (Sursa: DN )

FIȘÁ vb. tr. a alcătui fișe (asupra unui material, unor cărți etc.). (< fișă) (Sursa: MDN )

fișá vb., ind. prez. 1 sg. fișéz, 3 sg. și pl. fișeáză, 1 pl. fișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. fișéze; ger. fișând (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
fișa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) fișa fișare fișat fișând singular plural
fișea fișați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) fișez (să) fișez fișam fișai fișasem
a II-a (tu) fișezi (să) fișezi fișai fișași fișaseși
a III-a (el, ea) fișea (să) fișeze fișa fișă fișase
plural I (noi) fișăm (să) fișăm fișam fișarăm fișaserăm, fișasem*
a II-a (voi) fișați (să) fișați fișați fișarăți fișaserăți, fișaseți*
a III-a (ei, ele) fișea (să) fișeze fișau fișa fișaseră
* Formă nerecomandată

fișă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fișă fișa
plural fișe fișele
genitiv-dativ singular fișe fișei
plural fișe fișelor
vocativ singular fișă, fișo
plural fișelor