FLORESCÉNȚĂ s. f. efectul acțiunii de a înflori; proprietate a unei plante de a se menține înflorită. ◊ înflorire masivă. (< germ. Florenszenz) (Sursa: MDN )
Declinări/Conjugări
florescență   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular florescență florescența
plural — —
genitiv-dativ singular florescențe florescenței
plural — —
vocativ singular florescență, florescențo
plural —