|
FLUIERÁȘ, (1) fluierașe, s. n., (2) fluierași, s. m. 1. S. n. Diminutiv al lui fluier. 2. S. m. Fluierar (1). [Pr.: flu-ie-] – Fluier + suf. -aș. (Sursa: DEX '98 )
fluieráș (obiect) s. n., pl. fluieráșe (Sursa: Ortografic )
| fluieraș (persoană; -i) substantiv masculin | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | fluieraș | fluierașul | | plural | fluierași | fluierașii | | genitiv-dativ | singular | fluieraș | fluierașului | | plural | fluierași | fluierașilor | | vocativ | singular | — | | plural | — | | fluieraș (obiect; -e) substantiv neutru | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | fluieraș | fluierașul | | plural | fluierașe | fluierașele | | genitiv-dativ | singular | fluieraș | fluierașului | | plural | fluierașe | fluierașelor | | vocativ | singular | — | | plural | — | |