FORȚÁT, -Ă, forțați, -te, adj. 1. Făcut sau impus cu forța, prin constrângere. ◊ Aterizare forțată = aterizare impusă de forța împrejurărilor. 2. Realizat printr-o acțiune violentă, printr-un efort, cu învingerea unor dificultăți. ♦ (Despre uși, lacăte) Deschis cu forța. 3. (Despre zâmbete, gesturi etc.) Silit, nenatural, nefiresc; artificial, fals. – V. forța. (Sursa: DEX '98 )

FORȚÁT, -Ă adj. 1. Făcut, impus prin forță. ◊ Curs forțat (al unei valori) = curs impus, ducând la obligația legală de a primi ca plată hârtie-monedă neconvertibilă în aur; marș forțat = marș în care trupele execută în 24 de ore o deplasare mai mare decât în mersul normal. 2. Silit, nefiresc, nenatural. 3. Făcut prin violență, printr-un efort deosebit. 4. (Despre închizători, uși) Deschis, spart cu forța. [< forța, cf. it. forzato]. (Sursa: DN )

FORȚÁT, -Ă adj. 1. făcut, impus cu forța, silit, nefiresc. ♦ curs ~ (al unei valori) = curs impus, ducând la obligația legală de a primi ca hârtie-monedă neconvertibilă în aur; marș ~ = marș în care trupele execută în 24 de ore o deplasare mai mare decât în mersul normal; aterizare ~ă = aterizare impusă de împrejurări nefavorabile. 2. făcut prin violență, printr-un efort deosebit. 3. (despre închizători, uși) deschis, spart cu forța. 4. (despre râs, gesturi etc.) silit, nenatural. (< forța) (Sursa: MDN )

FORȚÁT adj. 1. v. silnic. 2. brutal, silnic, violent. (Măsuri ~.) 3. spart, stricat. (Încuietoare ~; lacăt ~.) 4. v. afectat. (Sursa: Sinonime )

Forțat ≠ benevol (Sursa: Antonime )

forțát adj. m., pl. forțáți; f. sg. forțátă, pl. forțáte (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
forța   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) forța forțare forțat forțând singular plural
forțea forțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) forțez (să) forțez forțam forțai forțasem
a II-a (tu) forțezi (să) forțezi forțai forțași forțaseși
a III-a (el, ea) forțea (să) forțeze forța forță forțase
plural I (noi) forțăm (să) forțăm forțam forțarăm forțaserăm, forțasem*
a II-a (voi) forțați (să) forțați forțați forțarăți forțaserăți, forțaseți*
a III-a (ei, ele) forțea (să) forțeze forțau forța forțaseră
* Formă nerecomandată

forțat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular forțat forțatul forța forțata
plural forțați forțații forțate forțatele
genitiv-dativ singular forțat forțatului forțate forțatei
plural forțați forțaților forțate forțatelor
vocativ singular
plural