FRECVÉNT, -Ă, frecvenți, -te, adj. Care se întâmplă des2, la intervale de timp scurte; des2; obișnuit. – Din lat. frequens, -ntis. (Sursa: DEX '98 )

FRECVÉNT ~tă (~ți, ~te) Care se produce des; repetat la intervale mici. Caz ~. /<lat. frequens, ~ntis (Sursa: NODEX )

FRECVÉNT, -Ă adj. Care se întâmplă adeseori, des, la intervale scurte; obișnuit. [< lat. frequens]. (Sursa: DN )

FRECVÉNT, -Ă adj. care se întâmplă des, la intervale scurte; obișnuit, curent. (< lat. frequens, fr. fréquent) (Sursa: MDN )

FRECVÉNT adj., adv. 1. adj. v. des. 2. adv. v. adesea. 3. adj. v. cunoscut. 4. adj. v. obișnuit. 5. adj. clasic, curent, obișnuit, tradițional, uzual. (Un procedeu tehnic ~.) (Sursa: Sinonime )

Frecvent ≠ rar (Sursa: Antonime )

frecvént (frecvéntă), adj. – Care se întîmplă des. – Var. frecuent. Lat. frecuentem (sec. XIX), cu pronunțarea germ. (var., cu pronunțarea it.). – Der. frecventa (var. frecuenta), vb. (a merge des într-un loc); frecvență (var. frecuență), s. f. (repetarea deasă a unei acțiuni). (Sursa: DER )

frecvént adj. m., pl. frecvénți; f. sg. frecvéntă, pl. frecvénte (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
frecvent   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular frecvent frecventul frecventă frecventa
plural frecvenți frecvenții frecvente frecventele
genitiv-dativ singular frecvent frecventului frecvente frecventei
plural frecvenți frecvenților frecvente frecventelor
vocativ singular
plural