« Back
FREZÁ1, frezez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere un material cu freza. ◊ Mașină de frezat = mașină-unealtă destinată prelucrării prin așchiere a suprafețelor plane sau profilate ale pieselor cu ajutorul unei scule așchietoare; freză1 (2). – Din fr. fraiser. (Sursa: DEX '98 )
FREZÁ2, vb. I. vezi friza1. (Sursa: DEX '98 )
A FREZÁ ~éz tranz. (materiale dure) A prelucra prin așchiere cu ajutorul frezei. /<fr. fraiser (Sursa: NODEX )
FREZÁ vb. I. tr. A prelucra un material cu ajutorul frezei1. [< fr. fraiser]. (Sursa: DN )
FREZÁ vb. tr. a prelucra un material cu ajutorul frezei. (< fr. fraiser) (Sursa: MDN )
frezá (a prelucra cu freza) vb., ind. prez. 1 sg. frezéz, 3 sg. și pl. frezeáză (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
freza   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) freza frezare frezat frezând singular plural
frezează frezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) frezez (să) frezez frezam frezai frezasem
a II-a (tu) frezezi (să) frezezi frezai frezași frezaseși
a III-a (el, ea) frezează (să) frezeze freza freză frezase
plural I (noi) frezăm (să) frezăm frezam frezarăm frezaserăm, frezasem*
a II-a (voi) frezați (să) frezați frezați frezarăți frezaserăți, frezaseți*
a III-a (ei, ele) frezează (să) frezeze frezau frezară frezaseră
* Formă nerecomandată

freză   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular freză freza
plural freze frezele
genitiv-dativ singular freze frezei
plural freze frezelor
vocativ singular freză, frezo
plural frezelor