GÁRNIȚĂ, garnițe, s. f. Vas de metal cu care se transportă lapte și alte lichide. – Din scr. grnac, pol. garniec, rus. garnec. (Sursa: DEX '98 )

gárniță (gárnițe), s. f. – Cutie, bidon. Pol. garniec, rus. garnec (Scriban), din sl. grŭnĭcĭ. (Sursa: DER )

garníță s. f., g.-d. art. garníței; pl. garníțe (Sursa: Ortografic )

GARNÍȚĂ ~e f. rar Vas cilindric de tinichea pentru păstrarea și transportarea lichidelor (în special a laptelui). /<sb. grnac, pol. garniec, rus. garnec (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
garniță   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular garniță garnița
plural garnițe garnițele
genitiv-dativ singular garnițe garniței
plural garnițe garnițelor
vocativ singular garniță, garnițo
plural garnițelor