GHIÓTURĂ f. mai ales art. pop. și fam.: Cu ~a în număr sau în cantitate mare; cu grămada. /<turc. götürü (Sursa: NODEX )

GHIÓTURĂ s. f. Mulțime, cantitate mare; grămadă. ◊ Loc. adj. Cu ghiotura = în număr, în cantitate mare. – Tc. götürü „global, în bloc”. (Sursa: DLRM )

ghiotură s. f. art. (sil. ghio-) (Sursa: Ortografic )

GHIÓTURA s. f. art. (Pop. și fam.; în loc. adv.) Cu ghiotura = în număr, în cantitate mare; fără nici o deosebire; cu grămada. – Din tc. götürü. (Sursa: DEX '98 )

ghiótura s. f. – În expresia: cu ghiotura, în număr mare, cu grămada. Tc. kötürü (Șeineanu, II, 182; Lokotsch 734), cf. bg. giotiore. (Sursa: DER )

Declinări/Conjugări
ghiotură   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ghiotură ghiotura
plural
genitiv-dativ singular ghioturi ghioturii
plural
vocativ singular ghiotură, ghioturo
plural