GLÓTĂ, glote, s. f. Porțiunea cea mai îngustă a laringelui, cuprinsă între cele două coarde vocale. – Din fr. glotte. (Sursa: DEX '98 )

GLÓTĂ s.f. Deschizătură a laringelui care lasă să iasă aerul din plămâni și servește la emisiunea sunetelor vocale. [< fr. glotte, cf. gr. glotta]. (Sursa: DN )

GLÓTĂ s. f. deschizătură a laringelui care lasă să iasă aerul din plămâni și servește la emisiunea sunetelor vocale. (< fr. glotte, gr. glotta) (Sursa: MDN )

glótă s. f., pl. glóte (Sursa: Ortografic )

GLÓTĂ ~e f. Porțiunea cea mai îngustă a laringelui, cuprinsă între cele două coarde vocale. /<fr. glotte (Sursa: NODEX )