GRIMÁSĂ, grimase, s. f. Strâmbătură voită sau spontană a feței (care exprimă o anumită stare sufletească). ♦ Fig. Aparență înșelătoare, mincinoasă; disimulare. – Din fr. grimace. (Sursa: DEX '98 )

GRIMÁSĂ s.f. Strâmbătură, schimonoseală a feței. [< fr. grimace]. (Sursa: DN )

GRIMÁSĂ s. f. strâmbătură, schimonoseală a feței. (< fr. grimace) (Sursa: MDN )

GRIMÁSĂ s. schimonoseală, schimonosire, schimonositură, strâmbătură, (livr.) rictus, (rar) schimă, strâmbet, (pop. și fam.) scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură. (O ~ de durere.) (Sursa: Sinonime )

grimásă s. f., g.-d. art. grimásei; pl. grimáse (Sursa: Ortografic )

GRIMÁSĂ ~e f. Contorsiune involuntară sau voită a mușchilor feței; schimonosire a feței; schimonositură; strâmbătură. ~ de durere. ~ de dezacord. /<fr. grimace (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
grimasă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular grima grimasa
plural grimase grimasele
genitiv-dativ singular grimase grimasei
plural grimase grimaselor
vocativ singular grimasă, grimaso
plural grimaselor