GÂTLÉJ, gâtlejuri, s. n. Partea interioară a gâtului (1), cuprinzând faringele cu esofagul și laringele cu traheea; beregată, gâtiță, înghițitoare. – Gâlt (înv. „gât” < sl.) + suf. -ej. (Sursa: DEX '98 )

GÂTLÉJ ~uri n. Parte inferioară a gâtului cuprinzând faringele cu esofagul și laringele cu traheea. /<sl. glutu + suf. ~ej (Sursa: NODEX )

GÂTLÉJ s. (ANAT.) beregată, (pop.) înghițitoare, (reg. și fam.) gușă, (reg.) gâtiță, gușter, (înv.) grumaz. (Lichidul i-a alunecat pe ~.) (Sursa: Sinonime )

GÂTLÉJ s. v. laringe. (Sursa: Sinonime )

gâtléj s. n. (sil. -tlej), pl. gâtléjuri (Sursa: Ortografic )