GĂGĂÚȚĂ, găgăuți, -e, s. m. și f. Persoană prostănacă, toantă. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )

GĂGĂÚȚĂ ~i m. Om care vădește lipsă de caracter sau de inteligență; bărbat prostănac. /cf. găgăuz (Sursa: NODEX )

GĂGĂÚȚĂ adj. invar., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău. (Sursa: Sinonime )

găgăúță s.m. f. (reg.) 1. om prostănac, redus, tont, nerod, neghiob. 2. om gângav, peltic. (Sursa: DAR )

găgăúță (bărbat prostănac) s. m., pl. găgăúți (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
găgăuță (prostănacă)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular găgăuță găgăuța
plural găgăuțe găgăuțele
genitiv-dativ singular găgăuțe găgăuței
plural găgăuțe găgăuțelor
vocativ singular găgăuță, găgăuțo
plural găgăuțelor

găgăuță (prostănac)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular găgăuță găgăuța
plural găgăuți găgăuții
genitiv-dativ singular găgăuță găgăuței, găgăuții
plural găgăuți găgăuților
vocativ singular găgăuță, găgăuțo
plural găgăuților