GĂMĂLÍE, gămălii, s. f. Parte îngroșată în formă de sferă mică de la capătul unui ac, al unui chibrit etc. – Din magh. gomoly. (Sursa: DEX '98 )

GĂMĂLÍE s. măciulie, (reg.) căciulie. (~ de ac, de chibrit.) (Sursa: Sinonime )

gămălíe (gămălíi), s. f. – 1. Cocoloș, bulgăre, bulb. – 2. Parte îngroșată în formă de sferă mică la capătul unui ac sau cui. – 3. (Arg.) Cap, minte, dovleac. Sb., slov., cr. gomolj „bulb” (Cihac, II, 144; Berneker 326; DAR), cf. mag. gomoly(a); „cocoloș”, poate aflat și în legătură cu mag. gömböly „ac cu gămălie”. Este dublet al lui măgălie, s. f. (Trans. și Mold., capsulă de mac), cu metateză, poate sub influența lui măciulie. (Sursa: DER )

gămălíe s. f., art. gămălía, g.-d. art. gămălíei; pl. gămălíi, art. gămălíile (Sursa: Ortografic )

GĂMĂLÍE ~i f. Capăt îngroșat, de formă sferică, al unor obiecte; măciulie. Cui cu ~. ~a chibritului. /<ung. gomoly (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
gămălie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gămălie gămălia
plural gămălii gămăliile
genitiv-dativ singular gămălii gămăliei
plural gămălii gămăliilor
vocativ singular gămălie, gămălio
plural gămăliilor