HÚȚA interj. Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc. ◊ Expr. A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa. [Var.: úța interj.] – Formație onomatopeică. (Sursa: DEX '98 )

HÚȚA interj. (se folosește pentru a însoți datul în scrânciob sau în leagăn) ◊ A se da ~ a) a se da în leagăn; b) a se legăna. /Onomat. (Sursa: NODEX )

huțá vb. I (reg.) a legăna, a balansa, a hâțâna, huțuța. (Sursa: DAR )

huța interj. (Sursa: Ortografic )