HĂRNICÉL, -EÁ, -ÍCĂ, hărnicei, -ele, adj. Hărnicuț. – Harnic + suf. -el. (Sursa: DEX '98 )

hărnicél adj. m., pl. hărnicéi; f. sg. hărnicícă/hărniceá; pl. hărnicéle (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
hărnicel   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hărnicel hărnicelul hărnicea, hărnici hărniceaua, hărnicica
plural hărnicei hărniceii hărnicele hărnicelele
genitiv-dativ singular hărnicel hărnicelului hărnicele hărnicelei
plural hărnicei hărniceilor hărnicele hărnicelelor
vocativ singular
plural