IGIÉNĂ s. f. 1. Ramură a medicinii care elaborează normele de apărare a sănătății oamenilor și formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător, a condițiilor de trai, precum și a relațiilor sociale și de producție. 2. Ansamblu de reguli și de măsuri practicate pe care cineva le respectă pentru a-și păstra sănătatea. [Pr.: -gi-e-. – Var.: higiénă s. f.] – Din fr. hygiène. (Sursa: DEX '98 )

IGIÉNĂ f. 1) Ramură a științei medicale care studiază mijloacele de ocrotire a sănătății omului și de prevenire a bolilor. 2) Ansamblul principiilor și măsurilor practice de păstrare a sănătății. [G.-D. igienei; Sil. -gi-e-] /<fr. hygiene (Sursa: NODEX )

IGIÉNĂ s.f. Ramură a medicinii care studiază mijloacele de păstrare a sănătății și de prevenire a bolilor. ♦ Ansamblu de reguli și de măsuri menite să apere sănătatea. [Pron. -gi-e-, gen. -nei, var. higienă s.f. / < fr. hygiène, cf. gr. hygieina – sănătate]. (Sursa: DN )

IGIÉNĂ s. f. ramură a medicinei umane care studiază mijloacele de păstrare a sănătății și de prevenire a bolilor. ◊ ansamblu de reguli și de măsuri menite să apere sănătatea. (< fr. hygiène) (Sursa: MDN )

igiénă s. f. (sil. -gi-e-), g.-d. art. igiénei (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
igienă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular igie igiena
plural
genitiv-dativ singular igiene igienei
plural
vocativ singular igienă, igieno
plural