IMÉRS, -Ă, imerși, -se, adj. (Tehn.) Care este scufundat în lichid. – V. imerge. (Sursa: DEX '98 )
IMÉRS, -Ă adj. (Liv.) Băgat, pătruns într-un lichid. [< imerge]. (Sursa: DN )
imérs adj. m., pl. imérși; f. sg. imérsă, pl. imérse (Sursa: Ortografic )
imerge (conj. 3 imeargă) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) imerge | imergere | imers | imergând | singular | plural | imergi | imergeți | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | imerg | (să) imerg | imergeam | imersei | imersesem | a II-a (tu) | imergi | (să) imergi | imergeai | imerseși | imerseseși | a III-a (el, ea) | imerge | (să) imeargă | imergea | imerse | imersese | plural | I (noi) | imergem | (să) imergem | imergeam | imerserăm | imerseserăm, imersesem* | a II-a (voi) | imergeți | (să) imergeți | imergeați | imerserăți | imerseserăți, imerseseți* | a III-a (ei, ele) | imerg | (să) imeargă | imergeau | imerseră | imerseseră | * Formă nerecomandată imerge (conj. 3 imergă) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) imerge | imergere | imers | imergând | singular | plural | imerge, imergi | imergeți | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | imerg | (să) imerg | imergeam | imersei | imersesem | a II-a (tu) | imergi | (să) imergi | imergeai | imerseși | imerseseși | a III-a (el, ea) | imerge | (să) imergă | imergea | imerse | imersese | plural | I (noi) | imergem | (să) imergem | imergeam | imerserăm | imerseserăm, imersesem* | a II-a (voi) | imergeți | (să) imergeți | imergeați | imerserăți | imerseserăți, imerseseți* | a III-a (ei, ele) | imerg | (să) imergă | imergeau | imerseră | imerseseră | * Formă nerecomandată imers (fem. imearsă) adjectiv | masculin | feminin | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | imers | imersul | imearsă | imearsa | plural | imerși | imerșii | imerse | imersele | genitiv-dativ | singular | imers | imersului | imerse | imersei | plural | imerși | imerșilor | imerse | imerselor | vocativ | singular | — | — | plural | — | — | imers (fem. imersă) adjectiv | masculin | feminin | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | imers | imersul | imersă | imersa | plural | imerși | imerșii | imerse | imersele | genitiv-dativ | singular | imers | imersului | imerse | imersei | plural | imerși | imerșilor | imerse | imerselor | vocativ | singular | — | — | plural | — | — |
|