IMPARȚIÁL, -Ă, imparțiali, -e, adj. Capabil să facă o apreciere justă, obiectivă; nepărtinitor, obiectiv, drept. [Pr.: -ți-al] – Din fr. impartial. (Sursa: DEX '98 )

IMPARȚIÁL, -Ă adj. Nepărtinitor, obiectiv, drept. [Pron. -ți-al. / < fr. impartial, it. imparziale]. (Sursa: DN )

IMPARȚIÁL, -Ă adj. nepărtinitor, obiectiv. (< fr. impartial) (Sursa: MDN )

IMPARȚIÁL adj. v. drept. (Sursa: Sinonime )

Imparțial ≠ parțial (Sursa: Antonime )

Imparțial ≠ părtinitor (Sursa: Antonime )

imparțiál adj. m. parțial (Sursa: Ortografic )

IMPARȚIÁL ~ă (~i, ~e) (despre persoane) Care nu este parțial; care procedează în conformitate cu adevărul și dreptatea; nepărtinitor; just; drept. [Sil. -ți-al] /<fr. impartial (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
imparțial   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular imparțial imparțialul imparția imparțiala
plural imparțiali imparțialii imparțiale imparțialele
genitiv-dativ singular imparțial imparțialului imparțiale imparțialei
plural imparțiali imparțialilor imparțiale imparțialelor
vocativ singular imparțialule imparțialo
plural imparțialilor imparțialelor