incásă s. f., g.-d. art. incásei, pl. incáse (Sursa: Ortografic )
incas substantiv | masculin | feminin | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | incas | incasul | incasă | incasa | plural | incași | incașii | incase | incasele | genitiv-dativ | singular | incas | incasului | incase | incasei | plural | incași | incașilor | incase | incaselor | vocativ | singular | — | — | plural | — | — | incasă substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | incasă | incasa | plural | incase | incasele | genitiv-dativ | singular | incase | incasei | plural | incase | incaselor | vocativ | singular | incasă, incaso | plural | incaselor |
|