« Back
INDIGNÁT, -Ă, indignați, -te, adj. Care este cuprins de indignare; revoltat. – V. indigna. (Sursa: DEX '98 )
INDIGNÁT adj. revoltat, scandalizat. (Om ~.) (Sursa: Sinonime )
Declinări/Conjugări
indigna   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) indigna indignare indignat indignând singular plural
indignează indignați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) indignez (să) indignez indignam indignai indignasem
a II-a (tu) indignezi (să) indignezi indignai indignași indignaseși
a III-a (el, ea) indignează (să) indigneze indigna indignă indignase
plural I (noi) indignăm (să) indignăm indignam indignarăm indignaserăm, indignasem*
a II-a (voi) indignați (să) indignați indignați indignarăți indignaserăți, indignaseți*
a III-a (ei, ele) indignează (să) indigneze indignau indignară indignaseră
* Formă nerecomandată

indignat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular indignat indignatul indignată indignata
plural indignați indignații indignate indignatele
genitiv-dativ singular indignat indignatului indignate indignatei
plural indignați indignaților indignate indignatelor
vocativ singular — —
plural — —