INELÁRE s. 1. v. ondulare. 2. v. secuire. (Sursa: Sinonime )
inelar adjectiv | masculin | feminin | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | inelar | inelarul | inelară | inelara | plural | inelari | inelarii | inelare | inelarele | genitiv-dativ | singular | inelar | inelarului | inelare | inelarei | plural | inelari | inelarilor | inelare | inelarelor | vocativ | singular | inelarule | inelaro | plural | inelarilor | inelarelor | inelare substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | inelare | inelarea | plural | inelări | inelările | genitiv-dativ | singular | inelări | inelării | plural | inelări | inelărilor | vocativ | singular | inelare, inelareo | plural | inelărilor |
|