INFLUENȚÁ, influențez, vb. I. Tranz. și intranz. A exercita o influență asupra unei ființe sau a unui lucru; a înrâuri. ◊ Refl. recipr. Două forțe care se influențează reciproc. – Din fr. influencer. (Sursa: DEX '98 )

A INFLUENȚÁ ~éz 1. tranz. (ființe, lucruri) A supune unei influențe; a modifica printr-o influență; a înrâuri. 2. intranz. A avea influență. [Sil. in-flu-en-] /<fr. influencer (Sursa: NODEX )

A SE INFLUENȚÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A fi în influență (unul cu altul). /<fr. influencer (Sursa: NODEX )

INFLUENȚÁ vb. I. tr., intr. A exercita o influență (asupra cuiva sau a ceva); a înrâuri. [< fr. influencer, it. influenzare]. (Sursa: DN )

INFLUENȚÁ vb. tr., intr. a exercita o influență; a înrâuri. (< fr. influencer) (Sursa: MDN )

ELECTRIZARE PRIN INFLUÉNȚĂ s. (FIZ.) inducție electrostatică. (Sursa: Sinonime )

INFLUENȚÁ vb. a înrâuri. (A ~ mișcarea simbolistă.) (Sursa: Sinonime )

influențá vb., ind. prez. 1 sg. influențéz, 3 sg. și pl. influențeáză (Sursa: Ortografic )