INIMICÍȚIE, inimiciții, s. f. (Livr.) Dușmănie, vrăjmășie, ură. – Din lat. inimicitia. (Sursa: DEX '98 )

INIMICÍȚIE s.f. (Liv.) Dușmănie, ură. [Gen. -iei. / < lat. inimicitia]. (Sursa: DN )

INIMICÍȚIE s. f. dușmănie, ură, vrăjmășie; inamiciție. (< lat. inimicitia, it. inimicizia) (Sursa: MDN )

INIMICÍȚIE s. v. animozitate, discordie, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie. (Sursa: Sinonime )

Inimiciție ≠ prietenie (Sursa: Antonime )

inimicíție s. f. (sil. -ți-e; mf. in-), art. inimicíția (sil. -ți-a), g.-d. art. inimicíției; pl. inimicíții, art. inimicíțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
inimiciție   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inimiciție inimiciția
plural inimiciții inimicițiile
genitiv-dativ singular inimiciții inimiciției
plural inimiciții inimicițiilor
vocativ singular inimiciție, inimicițio
plural inimicițiilor