|
INVESTÍ, investesc, vb. IV. Tranz. A plasa, a aloca, a cheltui un fond, un capital, diverse mijloace materiale într-o întreprindere; a face o investiție. – Din fr. investir, lat. investire. (Sursa: DEX '98 )
A INVESTÍ ~ésc tranz. (sume, capitaluri) A da ca investiție; a plasa. /<fr. investir, engl. invest (Sursa: NODEX )
INVESTÍ vb. IV. tr. 1. (Ec.) A plasa, a aloca un fond, un capital într-o întreprindere. 2. V. învesti. [P.i. -tesc. / < fr. investir, it. investire]. (Sursa: DN )
INVESTÍ vb. tr. a face o investiție. (< fr. investir, lat. investire) (Sursa: MDN )
INVESTÍ vb. a băga, a plasa, a vârî. (A ~ un capital în ceva.) (Sursa: Sinonime )
investí (a plasa un capital) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. investésc, imperf. 3 sg. investeá; conj. prez. 3 sg. și pl. investeáscă (Sursa: Ortografic )
| investi verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) investi | investire | investit | investind | singular | plural | | investește | investiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | investesc | (să) investesc | investeam | investii | investisem | | a II-a (tu) | investești | (să) investești | investeai | investiși | investiseși | | a III-a (el, ea) | investește | (să) investească | investea | investi | investise | | plural | I (noi) | investim | (să) investim | investeam | investirăm | investiserăm, investisem* | | a II-a (voi) | investiți | (să) investiți | investeați | investirăți | investiserăți, investiseți* | | a III-a (ei, ele) | investesc | (să) investească | investeau | investiră | investiseră | * Formă nerecomandată | învesti verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) învesti | învestire | învestit | învestind | singular | plural | | învestește | învestiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | învestesc | (să) învestesc | învesteam | învestii | învestisem | | a II-a (tu) | învestești | (să) învestești | învesteai | învestiși | învestiseși | | a III-a (el, ea) | învestește | (să) învestească | învestea | învesti | învestise | | plural | I (noi) | învestim | (să) învestim | învesteam | învestirăm | învestiserăm, învestisem* | | a II-a (voi) | învestiți | (să) învestiți | învesteați | învestirăți | învestiserăți, învestiseți* | | a III-a (ei, ele) | învestesc | (să) învestească | învesteau | învestiră | învestiseră | * Formă nerecomandată | învește verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) învește | înveștere | învăscut, învescut | învăscând, învescând | singular | plural | | învește | înveșteți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | învesc, învăsc | (să) învesc, învăsc | înveșteam | învăscui, învescui | învăscusem, învescusem | | a II-a (tu) | învești | (să) învești | înveșteai | învăscuși, învescuși | învăscuseși, învescuseși | | a III-a (el, ea) | învește | (să) învească, învască | înveștea | învăscu, învescu | învăscuse, învescuse | | plural | I (noi) | înveștem | (să) înveștem | înveșteam | învăscurăm, învescurăm | învăscuserăm, învăscusem*, învescuserăm, învescusem | | a II-a (voi) | înveșteți | (să) înveșteți | înveșteați | învăscurăți, învescurăți | învăscuserăți, învăscuseți*, învescuserăți, învescuseți | | a III-a (ei, ele) | învesc, învăsc | (să) învească, învască | înveșteau | învăscură, învescură | învăscuseră, învescuseră | * Formă nerecomandată | învești (def.) verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) învești | înveștire | — | — | singular | plural | | — | înveștiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | — | — | — | — | — | | a II-a (tu) | — | — | — | — | — | | a III-a (el, ea) | — | — | — | — | — | | plural | I (noi) | înveștim | (să) înveștim | — | — | — | | a II-a (voi) | înveștiți | (să) înveștiți | — | — | — | | a III-a (ei, ele) | — | — | — | — | — | | învești (1 -esc) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) învești | înveștire | înveștit | înveștind | singular | plural | | înveștește | înveștiți | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | înveștesc | (să) înveștesc | înveșteam | înveștii | înveștisem | | a II-a (tu) | înveștești | (să) înveștești | înveșteai | înveștiși | înveștiseși | | a III-a (el, ea) | înveștește | (să) înveștească | înveștea | învești | înveștise | | plural | I (noi) | înveștim | (să) înveștim | înveșteam | înveștirăm | înveștiserăm, înveștisem* | | a II-a (voi) | înveștiți | (să) înveștiți | înveșteați | înveștirăți | înveștiserăți, înveștiseți* | | a III-a (ei, ele) | înveștesc | (să) înveștească | înveșteau | înveștiră | înveștiseră | * Formă nerecomandată |