IRIGÁ, irighéz (iríg), vb. I. Tranz. A aplica, a efectua lucrări de irigații pe un teren arabil. ♦ (Despre sânge) A circula într-un organism, într-un organ, într-un țesut. – Din fr. irriguer, lat. irrigare. (Sursa: DEX '98 )
A IRIGÁ ~ghéz tranz. (suprafețe arabile) A uda prin irigație; a supune irigației. /<fr. irriguer, lat. irrigare (Sursa: NODEX )
IRIGÁ vb. I. tr. 1. A uda (un teren cultivabil) printr-un sistem special de canale. 2. (Despre sânge) A alimenta, a aproviziona un organ. [P.i. 3,6 -ghează. / < fr. irriguer, it., lat. irrigare]. (Sursa: DN )
IRIGÁ vb. tr. 1. a uda (un teren cultivabil) printr-un sistem special de canale. 2. (despre sânge) a alimenta, a aproviziona un organ. (< fr. irriguer, lat. irrigare) (Sursa: MDN )
irigá vb., ind. prez. 1 sg. irighéz/iríg, 3 sg. și pl. irigheáză/irígă (Sursa: Ortografic )
iriga (1 irig) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) iriga | irigare | irigat | irigând | singular | plural | irigă | irigați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | irig | (să) irig | irigam | irigai | irigasem | a II-a (tu) | irigi | (să) irigi | irigai | irigași | irigaseși | a III-a (el, ea) | irigă | (să) irige | iriga | irigă | irigase | plural | I (noi) | irigăm | (să) irigăm | irigam | irigarăm | irigaserăm, irigasem* | a II-a (voi) | irigați | (să) irigați | irigați | irigarăți | irigaserăți, irigaseți* | a III-a (ei, ele) | irigă | (să) irige | irigau | irigară | irigaseră | * Formă nerecomandată iriga (1 irighez) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) iriga | irigare | irigat | irigând | singular | plural | irighează | irigați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | irighez | (să) irighez | irigam | irigai | irigasem | a II-a (tu) | irighezi | (să) irighezi | irigai | irigași | irigaseși | a III-a (el, ea) | irighează | (să) irigheze | iriga | irigă | irigase | plural | I (noi) | irigăm | (să) irigăm | irigam | irigarăm | irigaserăm, irigasem* | a II-a (voi) | irigați | (să) irigați | irigați | irigarăți | irigaserăți, irigaseți* | a III-a (ei, ele) | irighează | (să) irigheze | irigau | irigară | irigaseră | * Formă nerecomandată
|