IUȚEÁLĂ, iuțeli, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este iute, grabă cu care se mișcă cineva sau ceva; viteză (mare); repeziciune. ◊ Loc. adv. Cu iuțeala fulgerului = extrem de repede, fulgerător. 2. Gust înțepător, pișcător, picant. 3. Mânie; violență. – Iuți + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 )

IUȚEÁLĂ ~éli f. 1) Viteză mare cu care se mișcă cineva sau ceva; grabă cu care se efectuează o acțiune. ◊ Cu ~eala fulgerului foarte repede. 2) Caracter iute. 3) Senzație gustativă înțepătoare, picantă. /a iuți + suf. ~ală (Sursa: NODEX )

IUȚEÁLĂ s. 1. v. viteză. 2. v. grabă. 3. v. sprinteneală. (Sursa: Sinonime )

iuțeálă s. f., g.-d. art. iuțélii; pl. iuțéli (Sursa: Ortografic )