« Back
LA2 s. m. invar. Treapta a șasea din gama do major; sunetul și nota corespunzătoare. – Din it. la. (Sursa: DEX '98 )
LA1 prep. A. I. (Introduce complemente circumstanțiale de loc sau atribute care arată locul) 1. (Complementul indică direcția sau ținta unei mișcări, a unei acțiuni) S-a dus la el. 2. (Complementul indică limita în spațiu) Apa i-a ajuns la umeri. 3. (Complementul indică distanța) Cade la doi metri de casă. 4. (Complementul indică locul, poziția unde are loc o acțiune, o stare) Locuiește la munte. ♦ (Atributul indică poziția) Han la drumul mare. II. (Introduce un complement circumstantial de timp) 1. (Complementul indică perioada, momentul, ocazia în prezent, tercut sau viitor) Plecăm la începutul primăverii. ◊ Expr. La mulți ani ! = (ca urare făcută cuiva, de obicei cu prilejul aniversării zilei de naștere) îți doresc să trăiești încă mulți ani ! 2. (Complementul indică periodicitatea) Festivalul are loc o dată la doi ani. III. (Introduce un complement circumstanțial de scop) S-a dus la vânătoare. ◊ Loc. adv. (Pop. și fam.) La ce ? = în ce scop ? ce rost are ? IV. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Tresărea la orice zgomot. V. (Introduce un complement circumstanțial de mod) Caii aleargă la galop. ◊ Expr. La preț (sau la prețul) de... = cu prețul, contra prețului; în schimbul prețului... ♦ (Complementul indică măsura) Mătasea se vinde la metru. VI. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cântă la pian. VII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) Este rău la suflet. VIII. (Introduce un complement indirect) Nu răspunzi la întrebări. IX. 1. (Cu valoare de num. nehot., exprimă o cantitate mare) Bea la apă. 2. (Adverbial) Cam, aproximativ, circa. Erau la 30 de oameni. B. (În prepoziții compuse) I. De la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc care indică punctul de plecare al unei acțiuni în spațiu) Coboară de la munte. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp care indică punctul de plecare al unei acțiuni în timp) Doarme de la prânz. ◊ Loc. adv. De la o vreme = începând cu un moment dat, după un timp, într-un târziu. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod; în loc. adj.) De la sine = fără ajutorul sau intervenția nimanui. 4. (Introduce un complement indirect) De la cine ai primit scrisoarea ? 5. (Introduce un atribut care indică locul existenței, proveniența sau apartenența) Flori de la munte. Degetele de la mână. 6. (Introduce un atribut care indică timpul) Ședința de la ora 12. II. Pe la. (Dă o nuanță de aproximație) 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Vino pe la noi. 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Pleacă pe la amiază. III. Până la. 1. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Așteaptă până la vară. 2. (Introduce un complement circumstanțial de loc) Îl conduce până la ușă. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod) Îi chinuiește până la exasperare. ◊ Expr. Până la unul = absolut toți. – Lat. illac. (Sursa: DEX '98 )
LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); A (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare. (Sursa: DEX '98 )
A LA lau tranz. pop. (persoane) 1) A spăla (pe cap). 2) fig. fam. A m**a din toate părțile; a uda în întregime; a scălda. ◊ Lă-mă-mamă om mărginit la minte. /<lat. lavare (Sursa: NODEX )
LA prep. 1) (exprimă un raport spațial indicând direcția) A pleca la oraș. 2) (exprimă un raport temporal, concretizând o perioadă, un interval de timp) Plecarea la ora patru. Vom vedea la primăvară. 3) (exprimă un raport modal) A merge la pas. Te întorci la fugă. 4) (exprimă un raport instrumental) A cânta la pian. 5) (exprimă destinația) Le-am comunicat la ai mei. 6) (exprimă o aproximație) Cam; aproape. S-au adunat la două sute de oameni. 7) (se folosește în componența prepozițiilor compuse) Se întoarce de la serviciu. Vine pe la două și ceva. /<lat. illac (Sursa: NODEX )
LA m. 1) A șasea treaptă din gama do major. 2) Sunetul și nota corespunzătoare. /<it. la (Sursa: NODEX )
LA s.m. invar. (Muz.) 1. Treapta a șasea a gamei majore tip; sunetul și nota corespunzătoare. 2. Coarda sau clapa unui instrument care redă sunetul acestei note. [< it. la]. (Sursa: DN )
LA s. m. inv. (muz.) 1. treapta a șasea a gamei diatonice; sunetul și nota corespunzătoare. 2. coarda sau clapa unui instrument care redă acest sunet. (< it. la) (Sursa: MDN )
à la (fr.) prep. (à la Cluj) (Sursa: DOOM 2 )
ála (lat.) s. f., pl. álae [ae pron. e] (-lae) (Sursa: DOOM 2 )
à la carte (fr.) [carte pron. cart] loc. adj., loc. adv. (Sursa: DOOM 2 )
à la grecque (fr.) [grecque pron. grec] (grec-que) loc. adj., loc. adv. (Sursa: DOOM 2 )
à la longue (fr.) [pron. alalõg] (lon-gue) loc. adj., loc. adv. (Sursa: DOOM 2 )
à la russe (fr.) [pron. alarüs] loc. adj., aloc. adv. (Sursa: DOOM 2 )
chou à la crème (fr.) [pron. șu a la crem] (crè-) s. n., pl. chou à la crème (Sursa: DOOM 2 )
CA-LA-BREÁZA s. breaza (art.), ungureasca (art.), de doi. (Dansul popular românesc ~.) (Sursa: Sinonime )
LA adv. v. aproape, aproximativ, cam, circa, vreo. (Sursa: Sinonime )
LA prep. 1. (local) asupra, către, înspre, spre, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (local) în. (Merge ~ vale.) 3. (cauzal) pentru. (Îl pedepsea ~ cea mai mică abatere.) 4. (final) (înv.) spre. (L-a condamnat ~ moarte.) (Sursa: Sinonime )
LA vb. v. îmbăia, scălda, spăla. (Sursa: Sinonime )
LA ȘCHIOPÍCĂ s. v. șotron. (Sursa: Sinonime )
la prep. – 1. Spre, către, în direcția (indică mișcarea). – 2. Pînă, înspre, aproape de (indică mișcarea și poziția). – 3. În, în apropiere (indică mișcarea și poziția). – 4. În. – 5. Acasă la, în casa lui. – 6. În privința, cu privire la; urît la față (Beldiman); se pricepea la cazane (Galaction). – 7. (Indică timpul); la nouă (Rebreanu). – 8. În timpul, pe durata (arată o coincidență temporală). – 9. Cu prilejul, cu ocazia, pentru; „nu iei și-un curcan fript la drum?” (Alecsandri). – 10. Pe parcursul, în timpul (indică un obiectiv temporal). – 11. În fața, față de (indică finalitatea); bun la Dumnezeu. – 12. (Formează dativul); să ne fie traiul bun la toți românii (Alecsandri). – 13. În jur de, aproximativ (în loc de ca la); sint la opt ani de cînd i sint detoriu (Doc. 1610). – 14. A (formează genitivul, cînd este însoțit de un numeral); ibovnică la doi veri (pop. Jarnik). – 15. Mult, de mai multe ori (exprimă în parte aceeași idee cu partitivul fr.); începuseră să-și care la pumni (Rebreanu). – Mr., megl., istr. la. Lat. illac ad, formă întărită a prep. (Meyer-Lübke, Rom. Gramm., III, 364; Pușcariu 929; REW 4265; Candrea-Dens., 933; Weigand, Jb., X, 437; Pascu, I, 105; cf. Moser 436). Întrebuințările sînt în general cele ale prep. a, pe care a înlocuit-o aproape complet. Formarea dativului cu la (ca în rom. a), este paralelă formării cu art. encl., fără să se poată preciza regula de întrebuințare; îți spun ca la un frate (Creangă) este la fel de corectă, deși poate mai puțin frecventă decît îți spun ca unui frate. Se poate doar nota că dativul cu la pare să fie preferat cînd urmează după un alt dativ sau genitiv de același număr; chestiunea acordării drepturilor civile la femei (J. Bart), nu femeilor; și că acest dativ apare cu la pare să indice o idee mai generală decît cealaltă formă. Pentru genitivul cu la, cf. a. Ultima folosire a lui la diferă de partitivul fr., întrucît indică o repetare frecventă a acțiunii verbale. (Sursa: DER )
la (láu, lăút), vb. – A spăla. – Mr. lau, lată, lare. Lat. lavāre (Pușcariu 954; REW 4951; DAR), cf. it. lavare, prov., sp., port. lavar, fr. laver. Înv., se pare că ar fi pierdut teren din sec. XVI, în fața der. său a spăla; azi se folosește în regiunea muntoasă din Munt., în Mold. și, în parte, în Trans., unde inf. său sună uneori a lăia. Cf. lături, lăun. Der. lăutoare, s. f. (spălat; spălătorie; Trans., spălător); lăutor, s. n. (înv.); lăutură, s. f. (spălat; baie; apă caldă pentru a spăla); nelăut, adj.; nelăuți, vb. (Trans.). – Der. neol. lavabo(u), s. n., din fr. lavabo; lavoar, s. n., din fr. lavoir; lavabil, adj., din fr. lavable. (Sursa: DER )
ca-la-Breáza s. f. (Sursa: Ortografic )
de la prep. (Sursa: Ortografic )
de pe la prep. (Sursa: Ortografic )
la prep. (Sursa: Ortografic )
la s. m. invar. (Sursa: Ortografic )
la vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lau, 2 sg. lai, 3 sg. lă, 1 pl. lăm, imper. 2 sg. la; conj. prez. 3 sg. și pl. lea/léie/láie; imper. 2 sg. lă; ger. lând; part. lăút (Sursa: Ortografic )
la îndemână loc. adv. (Sursa: Ortografic )
la máximum loc. adv. (Sursa: Ortografic )
la mínimum loc. adv. (Sursa: Ortografic )
la o parte loc. adv. (Sursa: Ortografic )
la-la-la interj. (Sursa: Ortografic )
lă-mă-mámă s. m. invar. (Sursa: Ortografic )
până la prep. (Sursa: Ortografic )
pe la prep. (Sursa: Ortografic )
Schimbárea la Fáță s. pr. f. (Sursa: Ortografic )
À LA GUERRE COMME À LA GUERRE (fr.) la război ca la război – A te conforma unor condiții impuse sau unor situații dificile, în care ai ajuns fără voia ta. (Sursa: DE )
À LA LÉGÈRE (fr.) ușor, cu superficialitate – A privi lucrurile à la légère. (Sursa: DE )
E FINITA LA COMMEDIA (it.) comedia s-a sfârșit – Cuvinte care anunțau în teatrul italian sfârșitul unei piese. V. și Acta est fabula. (Sursa: DE )
L’HOMME N’EST QU’UN ROSEAU, LE PLUS FAIBLE DE LA NATURE, MAI C’EST UN ROSEAU PENSANT (fr.) omul nu e decât o trestie, cea mai fragilă din natură, dar o trestie gânditoare – Pascal, „Pensées”, 347. Deși este o făptură fragilă, omul este puternic prin inteligență. (Sursa: DE )
L’UNIVERS EST UN CERCLE DONT LE CENTRE EST PARTOUT ET LA CIRCONFÉRENCE NULLE PART (fr.) Universul este un cerc al cărui centru e pretutindeni și a cărui circumferință nu e nicăieri – Pascal, „Pensées”. (Sursa: DE )
L’AQUILA, oraș în Italia centrală, centrul ad-tiv al reg. Abruzzo, situat la poalele masivului Gran Sasso d’Italia, la 714 m alt., pe stg. râului Aterno, la 87 km NE de Roma; 69,4 mii loc. (1997). Ind. electrotehnică, chimică, a mat. de constr., textilă, de prelucr. a lemnului și alim. Universitate. Bisericile Santa Maria di Collemaggio (1287-1294), San Bernardino (1454-1472) ș.a. Castel (1535-1549), fântână (1272). Stațiune climaterică. Turism. Fundat în 1240 din ordinul împăratului Frederic II. (Sursa: DE )
La, Simbol chimic pentru lantan. (Sursa: DE )
LA ASUNCION [la asunsión], oraș în Venezuela, în ins. Margarita1 (Antilele Mici), centrul ad-tiv al statului Nueva Esparta; 16,6 mii loc. (1990). Piață agricolă. (Sursa: DE )
LA BOÉTIE [la boesi], Étienne de (1530-1563), umanist și scriitor francez. Prieten cu Montaigne. La numai 18 ani a publicat tratatul „Discurs despre servitutea voluntară”, scriere teoretică denunțând tirania. Autor de sonete. (Sursa: DE )
LA BROSSE [la brós], Gui de (?-1641), medic și botanist francez. A fondat (1635) și a condus Grădina Botanică (Jardin de Plantes) din Paris, viitorul Muzeu Național de Istorie Naturală. A cultivat peste 2.000 de plante, pe care le-a catalogat. (Sursa: DE )
LA BRUCHOLLERIE [la brüʃoleri], Monique de (1915-1972), pianistă franceză. Elevă a lui A. Cortot și a Isidorei Philippe. Prof. la conservatorul din Paris. Carieră concertistică, turnee. (Sursa: DE )
LA BRUYÈRE [la brüiér], Jean de (1645-1696), prozator francez. Reprezentant al clasicismului. Unul dintre cei mai importanți moraliști ai literaturii universale. Principala sa operă, „Caracterele sau Moravurile secolului nostru”, alcătuită din portrete și maxime, este o satiră a moravurilor timpului, scrisă într-un limbaj viu, incisiv și concis. (Sursa: DE )
LA CAILLE [la kaí], Nicolas Louis de, abate (1713-1762), astronom și geodez francez. Lucrări de geodezie. Cu ocazia unei expediții la Capul Bunei Speranțe (1750-1754), a făcut observații asupra a c. 10.000 de corpuri cerești din emisfera sudică. A determinat, împreună cu J.-J.L. Lalande, paralaxă lunară și solară; este primul care a măsurat arcul de meridian sud-african (Coelum Australe Stelliferum). (Sursa: DE )