LEGĂTURÍCĂ, legăturici, s. f. Diminutiv al lui legătură. [Pl. și: legăturele] – Legătură + suf. -ică. (Sursa: DEX '98 )
LEGĂTURÍCĂ s. bocceluță. (Și-a luat ~ și a plecat.) (Sursa: Sinonime )
legăturícă s.f., g.-d. art. legăturélei / legăturícii; pl. legăturéle / legăturíci (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
legăturică (pl. -ele)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular legăturică legăturica
plural legăturele legăturelele
genitiv-dativ singular legăturele legăturelei
plural legăturele legăturelelor
vocativ singular legăturică, legăturico
plural legăturelelor