LUMINÁNȚĂ si. (Fiz.) Strălucire. – Din fr. luminance. (Sursa: DEX '98 )

LUMINÁNȚĂ s.f. (Fiz.) Raportul dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină și proiecția ariei sursei pe un plan; strălucire. [< fr. luminance]. (Sursa: DN )

LUMINÁNȚĂ s. f. lumină fotometrică, egală cu raportul dintre intensitatea unei surse luminoase și proiecția suprafeței acesteia pe un plan; strălucire. (< fr. luminance) (Sursa: MDN )

LUMINÁNȚĂ s. v. strălucire. (Sursa: Sinonime )

luminánță s. f., g.-d. art. luminánței (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
luminanță   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular luminanță luminanța
plural
genitiv-dativ singular luminanțe luminanței
plural
vocativ singular luminanță, luminanțo
plural